Romeo si Julieta. Actul II. Scena a-II-a

ROMEO
(Julieta s-arata sus)
De rani nu-i pasa celui care-i teafar?
Dar taci! Ce straluceste-acolo oare?
Sunt zorile, si Julieta-i soare.
Rasai, o soare sfant, ucide luna,
N-o vezi ce palida-i acum, nebuna?
E galbena de ciuda si-i geloasa
Ca tu, care-i slujesti de preoteasa,
O-ntreci in farmec! O, de n-ai sluji-o!
E trist doar giulgiu-i de vestala moarta.
Tu leapada-l: nebuna-i cine-l poarta.
Stapana mea e...O, ar fi de-ar sti-o!...
Vorbeste, nu, n-a spus nimica...Fie!
Vorbeste ochiul ei,- ii voi raspunde.
Sunt prea-ndraznet, ea nu-mi vorbeste mie.
Doi astri, cei mai mandri de pe ce,
Vin ca sa roage ochii Julietei
Sa straluceasca-n lipsa lor in sfere:
Ci dac-ar fi acolo, ochii ei,-
S-ar rusina de stralucirea fetei
Ca zarea lampii de lumina zilei,
Si ochii dusi in ceruri ai copilei
In sfere-aeriene s-ar aprinde
Asa de viu, ca pasarile-ar prinde
Sa cante parca n-ar fi noapte.- Iata!
Isi las-acum obrazu-ncet pe mana...
O, ce n-as da sa fiu manusa ei
Si sa-i ating obrazul!...

JULIETA
Vai..

ROMEO
Vorbeste...
Vorbeste inca inger de lumina,
Ca-n noapte tu-mi straluci de glorie plina
Deasupra mea, ca-naripatul sol
Al cerului, pe care muritorii
Il urmaresc nauci, cu ochii-n gol,
Cum suie galopand viteaz pe nori
Alene-umflati de vant, vaslind departe
In poalele vazduhului...

JULIETA
Romeo!...
De ce esti tu Romeo?...Uita-ti tatal!
Tagaduieste-ti numele, ori daca
Nu vrei - O, jura-mi ca vei fi al meu
Si-atunci de tot ce sunt ma lepad eu!

ROMEO
Sa mai ascult, ori sa vorbesc?

JULIETA
Vrajmas
Mi-e numele tau numai! Tu ramai
Acelasi, chiar de n-ai fi Montague!
Ce-i Montague?- Nu-i mana, nu-i picior,
Nu-i brat, nu-i fata, nici o alta parte.
Un nume ce-i?- Un trandafir, oricum
Il pui, exala-acelasi scump parfum!
Asa, Romeo, de nu-i spun Romeo
Nu pierde din desavarsirea lui
Nimic...O, neaga-ti numele care n-are
Nimic cu tine-a face,- ia-ma toata!

ROMEO
Fac tot ce-mi spui: zi-mi doar <<iubite>> deci!
Primind asa botezul nou, ti-i jur
Ca nu mai vreau sa fiu Romeo-n veci!

JULIETA
O, cine esti, tu, ce-adumbrit de noapte,
Patrunzi in taina mea?

ROMEO
Eu, dupa nume,
Nu stiu si nu-ti pot spune cine sunt.
Si numele, fiindca ti-e vrajmas,
O, scumpa sfanta, mi-e urat si mie.
Sa-l am in scris l-as rupe!...

JULIETA
Nici o suta
De vorbe n-a sorbit urechea mea
Din gura ta, dar vocea-i mi-i stiuta
Nu esti Romeo, tu, un Montague?

ROMEO
Nici unul, nici cel'lalt nu-s, de nu-ti place.

JULIETA
Dar pentru ce si cum venisi incoace?
E zidu-nalt, greu de sarit, si locul
E moarte- o, gandeste cine esti-
De te-ar zari vreunul dintre-ai mei!

ROMEO
Aripile iubirii ma-naltara.
Nu-i zid sa poata stanjeni iubirea.
Iubirea-ncearca tot ce iarta firea
Iubirii...si de-aceea nu ma tem
De toti ai tai!

JULIETA
Dar daca te-or zari,
Vai, te-or ucide!

ROMEO
Ochii tai frumosi
Sunt pentru mine mai primejdiosi
Ca douazeci de spade de-ale lor.
Priveste bland: privirea ta blajina
Ma apara de ura lor haina!

JULIETA
N-as vrea cu nici un pret sa fii vazut.

ROMEO
De ei m-ascunde noaptea-n negru-i scut.
De nu ti-s drag, mai bine sa ma vada:
Sunt mai voios sa mor strapuns de spada
Decat sa mai traiesc urat de tine!

JULIETA
Dar drumul catre locu-acesta cine
Ti-l arata?

ROMEO
Iubirea care-ntai
M-a pus sa cercetez. Ea-mi dete sfaturi,
Eu ochii mei i-am dat...Nu sunt pilot,
Dar dac-ai fi liman departe-n zare,
Scaldat de ea mai departata mare,
Tot as porni spre tine-i pribegie...

JULIETA
Tu stii ca noaptea-mi adumbreste fata,
Altcum mi s-ar zari-n obraji roseata
De tot ce m-auzisi spunand-nainte.
O, ce n-as da sa pot sa fiu cuminte,
Sa neg ce-am spus. Dar n-am ce face! Spune,
Tu ma iubeste? Stiu ca vei zice: da!
Si eu te cred. Dar daca-mi juri, tu poate
Iti calci cuvantul si asa se zice
Ca Joe rade de amanti sperjuri.
Frumosul meu Romeo, de ti-s draga,
O, spune-mi-o cu inima intraga,
Si de socoti c-am fost prea lesne-nvinsa,
M-oi arata ursuza, neindurata,
Voi zice nu, ca tu sa-ti dai silinta
Sa ma castigi. Altminteri, niciodata!
Frumosul meu Romeo-s prea duioasa
Si poti sa crezi de-aceea ca-s usuoara,
Dar crede-ma ca sunt mai credincioasa
Decat acelea care stiu sa para
Mironosita. Poate ca si eu,
O recunosc, ma prefaceam straina,
Dar tu ai fost jos, in gradina,
Si pan' sa prind de veste, m-ai surprins
Cand izbucnea iubirea-mi mai aprins.
Deci iarta. Nu-mi lua acea pornire
Drept un usor capriciu de iubire,
Tradat astfel de noapte-ntunecata

ROMEO
Copila, jur pe sfanta luna care
Chenar de-argint pe varf de pomi brodeaza...

JULIETA
O, nu-mi jura pe luna-nselatoare,
Ce-si schimba discu-n fiecare luna,
Nu vreau sa fii si tu din cei ce mint...

ROMEO
Pe ce sa jur?

JULIETA
Nu jura deloc!
Sau jura-mi doar pe nobilul tau suflet
Pe sfantul idol din altarul meu,
Si te voi crede...

ROMEO
O, daca iubirea...

JULIETA
Las' , nu jura! Oricata-i fericirea
Pe care-o simt acuma langa mine,
Dar legamantul astei nopti imi vine
Prea iute, nu stiu cum, prea fara veste,
Prea ca un fulger care nu mai este
Pan' ce zici: fulgera!- O, du-te dar,
Dulcele meu! Si-a verii adiere
Invoalta floare faca din bobocul
Iubirii noatre pan' la revedere!
Somn dulce! Noapte buna! Si coboare
In sanul tau o pace-asa de dulce
Ca si sanul Julietei care
Se duce, obosita, sa se culce..

ROMEO
Ah, tu ma lasi asa nemangaiat?

JULIETA
Ce mangaiere-mi ceri tu-n asta noapte?

ROMEO
Da-mi juramantul tau in schimb pe-al meu...

JULIETA
Eu ti l-am dat, -naintede-a mi-l cere....
Si tot as vrea sa am sa ti-l dau inca!

ROMEO
Vrei sa-l opresti? De ce, odorul meu?

JULIETA
Ca sa ti-ldau intr-una inapoi!
Si totusi nu doresc decat ce am.
Ca marea nesfarsita-i bunatatea-mi
Si dragostea-mi ca marea-i de adanca,
Din ce tot darui, tot mai mult am inca,
Si-amandoua-s fara de hotare...
Aud un zgomot...Plec, ramai cu bine,
Iubitul meu...
  (Se aude vocea docii: <<Domnisoara!>>)
Indata, doica...Viu...
O, mandra Montague, fii credincios!
Asteapta-ma...Viu intr-o clipa iarasi...(Iese)


ROMEO
O, sfanta noapte! Mult mi-e teama
Ca tot e doar un vis, fiindca-i noapte...
Prea dulce e sa poata fi aievea

JULIETA
Romeo, un cuvant si noapte buna!
De ti-e cinstit amorul tau si vrea
Casatorie, da-mi atunci de stie
Prin cineva pe care-l voi trimite
La tine, maine, ca sa afle: Unde
Si cand vrei tu sa ne serbam logodna?
Atunci iti pun ursita-mi la picioare,
Stapan mi-esti, te urmez in lumea-ntreaga...
  (Acelasi glas: <<Domnisoara!>>)
Viu, viu acum... Dar daca n-ai gand bun
Te rog...
  (Acelasi glas inauntru)
O clipa...viu...Sa nu mai starui
Si lasa-ma durerii sa ma darui
Pan' ce-oi muri...Trimit la tine-n zori...

ROMEO
Pe partea mea din ceruri...

JULIETA (Apare iar la fereastra)
De mii de ori (Iese)


ROMEO
De mii de ori mai rea,
De nu ma lumineaza raza ta!
Iubitul spre iubita lui alearga
Cum fuge lenesul scolar de carte,
Cum el spre scoala nu da zor sa mearga,
Tot astfel greu iubitul se desparte.

JULIETA
Romeo! Sss... Glas de soimar sa am,
Sa pot momi un soim asa de mandru!
Robia-i ragusita, nu cuteaza
Sa strige tare, caci ar sparge bolta
Ecoului, si poate ca i-ar face
Mai ragusit sonoru-i glas de aer,
Decat al meu de cand tot spun: Romeo!

ROMEO
E viata mea ce m-a strigat pe nume!
Ce argintiu de dulce suna glasul
Iubirii, noapte, in auzul celui
Ce-asculta dulcea-i muzica...

JULIETA
Romeo!

ROMEO
Iubito!

JULIETA
Maine dimineata, spune,
La cat trimit?

ROMEO
La noua.

JULIETA
Pan-atunci
Sunt douazeci de ani! Dar nu mai stiu
De ce te rechema-i

ROMEO
Ma lasa dar
Sa stau aici pana-ti atunci aminte...

JULIETA
Spre-a te vedea, as vrea sa uit intr-una
Gandind ce dulce e sa-mi fii aproape...

ROMEO
Ca tu sa uiti mereu, as tot ramane,
Uitand de am alt adapost pe lume...

JULIETA
E-aproape zi; sa pleci acum as vrea,
Dar nu mai mult ca fata ce se joaca
Lasand din maini sa-i zboare canarasul-
Sarmanul rob in lat- si-apoi l-atrage
Din nou spre ea, cu firul de matasa,
Fiindu-i drag, dar si fiind geloasa
De libertatea lui...

ROMEO
De-as fi canarul!

JULIETA
Ah, dac-ai fi iubire! Dar atunci
Iubirea mea ar fi asa nebuna,
Ca poate te-as ucida. Noapte buna!
O, despartie! O, griji dulci si-amare!
Dar fug de-acuma, ca ar fi in stare
Sa-ti strig mereu, mereu, de mii de ori,
Tot <<noapte buna>> intr-una pana-n zori
              (Iese)


ROMEO
Coboare-se pe ochii-ti somnul bland
Si dulcea pace-n inima si-n gand.
De ce nu sunt eu somnul s-odihnesc
Alaturea de chipu-ti ingeresc!
Merg sa-mi spun fericirea, sa-l implor
Pe bunul pustnic sa-mi de ajutor.
          (Iese)